Cauta: In titlul articolelor In continutul articolelor    

Salvarea rinocerilor

      Exista cinci specii de rinoceri, fiecare fiind in pericol din cauza pierderii habitatului si a braconajului. Din 1970, 90% din rinoceri au disparut. Cel mai rar rinocer este rinocerul de Jawa, reprezentat acum de doar 50 de specimene. Mai demult era un daunator de Jawa, mancand culturile popoarelor din padurile tropicale. Rinocerii se inmultesc in captivitate si se elibereaza ulterior in salbaticie. Rinocerul de Sumatra, care este limitat doar la Sumatra, are 550 de indivizi in salbaticie si acum este crescut si in captivitate in Anglia. Rinocerul indian, alb si negru au habitate mai secetoase si mai deschise, de asemenea exploatate de catre om. Populatiile rinocerului indian s-a redus de la 2.000 de indivizi in salbaticie: populatia rinocerului negru din Africa a scazut de la 65.000 in anii 1970 la mai putin de 2.500.Scaderea populatiilor se datoreaza exclusiv braconajului pentru coarne pentru a satisface cererea de pumnale ceremoniale in Orientul Mijlociu si de medicamente in Asia de sud-est. Masurile de protectie a rinocerului negru includ garzile inarmate pentru urmarirea braconierilor, redistribuirea rinocerilor pentru a forma grupuri mai eficiente si vanzarea permiselor pentru vanatorii de vanat mare pentru impuscarea masculilor batrani. Rinocerii albi din Afica de Sud au fost salvati de la disparitie in 1960 printr-un program de inmultire. Populatia numara acum peste 7.000 de indivizi. S-a incercat taierea coarnelor animalelor pentru a le face mai putin atragatoare pentru braconieri, insa braconajul continua. In 1992 pentru a salva ultimi rinoceri din Zimbabwe, Fundatia Inernationala pentru Rinoceri a transpotat 20 de rinoceri in Texas, Florida si in New South Wales (Ausralia), pentru refacerea populatiilor departe de braconieri, si eliberarea ulterioara in Africa. Fundatia intemeiaza si refugii si furnizeaza elicoptere pentru prinderea braconierilor si bani pentru patrule antibraconaj.

    _{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Sa salvam Padurea tropicala

             Padurile acopera numai circa 5% din suprafata Australiei, fata de 10% cat erau la sosirea primilor europeni in 1788. Ele se afla pe coastele continentului, unde precipitatiile anuale depasasc 800 mm. Padurile tropicale cresc in regiunile in care cantitatea de ploaie depaseste 1300 mm/an. Ele se caracterizeaza prin prezenta copacilor inalti, ale caror coroane se juxtapun alcatuind un fel de baldachin care nu permite patrunderea razelor solare si mentine umiditatea.
  
             Inainte de colonizare, Australia avea, probabil, opt milioane de hectare de paduri tropicale, din care, astazi, au ramas doar doua milioane de hectare. Fata de 75% cat s-a pierdut din padurile tropicale, celelalte tipuri de paduri s-au imputinat cu 90%. Cu cinci milioane de ani in urma, cea mai mare parte a Australiei era acoperita de paduri tropicale, care in prezent, nu reprezinta decat 0,3% din suprafata continentului.
Anual, 110.000 de hectare de paduri sunt defrisate. Pe de alta parte, in Australia exista un million de hectare de plantatii noi pentru productia de cherestea, urmand ca in 2020, acestea sa ajunga la trei milioane de hectare. In Tasmania, la vreo 100 km nord-vest de capitala statului, Hobart, defrisarea efectuata in Styx Valley a devenit o problema nationala. Padurea de este cea mai grandioasa din Australia, cu copacii cei mai mari si mai batrani, Ea este populata cu giganticii Mountain Ash (Eucalyptus regnans), care au faima de a fi cea mai inalta specie de arbori din lume, ajungand pana la 114 m.

NOI PUTEM FACE:
- Daca am face agricultura am putea salva padurea tropicala, dar pentru aceste schimbari este deja prea tarziu, deoarece omul are nevoie de resursele oferite de aceasta, iar noi trebuie sa facem in asa fel incat padurile sa nu mai fie taiate si sa ajutam la regenerarea acesteia prin plantarea de puieti.
- Trebuie sustinute grupurile ecologiste.
- Putem impiedica comertul de produse ieftine si carne, prin faptul ca cei imputerniciti sa nu mai cumpere de la comercianti.
- Ar trebui limitata folosirea lemnului din padurile tropicale.
- Padurea tropicala ofera casa unei flore si faune diversificate asa ca sa intindem o mana de ajutor pentru a o salva, deoarece daca acestea continua in 50 de ani va mai ramane doar o mica parte.






_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Rata mare

Stiati ca:
- Rata mare a fost domesticita inaintea gainii.
- Puii de rata ce eclozioneaza in cuiburi aflate la inaltimi mar pentre a ajunge la apa sar chiar si 5m fara a se rani.
- Numai femelele de rata mare macanesc, masculii scot doar un fluierat.
- Supravietuirea speciei este asigurata si de faptul ca se adapteaza usor mediului creat de om.
- Femelele clocesc o singura data pe an, iar daca acesta nu reuseste repeta perioada de clocire.


_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Uliul porumbar

Stiati ca:
- Uliul isi alege o singura partenera de viata dar nu isi petrec iarna impreuna, iar primavara se intalnesc la locul de cuibarit.
- Multi ulii sunt crescuti pentru agrement insa ei sunt destul de greu de dresat.
- Numele vine din engleza "goshawk" prescurtare de la "goose-hawk" ce inseamna uliul gastelor i se mai spune asa deoarece este capabil sa prinda si prazi de dimensiunea unei gaste.
- Ghiarele le are foarte ascutit si taioase ceea ce-l ajuta la prinderea si uciderea prazii.
- Cu ajutorul aripilor scurte si penelor lungi ale cozii poate ocoli obstacolele in timpul vanatorii.

_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Pitigoiul albastru

Stiati ca:
- Pentru a se incalzi iarna unii pitigoii se aseaza pe stalpii de iluminat.
- In Anglia pitigoii intra in casele oamenilor si rup tapetul pentru asi face cuiburile mai calduroase.
- Desi intrarea intr-un cuib de pitigoi nu este mai mare de 2,6cm, nevastuicile intra fregvent in cuiburi mancand femela  impreuna cu ouale si puii acesteia.
- Iarna daca gasesc cateva seminte sunt vazuti in acel loc chiar si 200 de pitigoi.
- Coloritul masculilor este asemanator cu al femelelor.
- Femela depune 7-13 oua in fiecare zi cate unul, iar clocitul incepe dupa ce a depus ultimul ou in cuib.

_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Soimul calator

Stiati ca:
- Ochiul soimului poate vedea prada de la o altitudine de 300m.
- Soimul calator face parte din speciile amenintate cu disparitia.
- In timpul celui de-al 2-lea razboi mondial soimii calatori erau omorati ca sa nu prinda porumbeii mesageri care transportau mesaje foarte importante.
- In cadrul dansului nuptial masculul daruieste femelei prada sa.
- In Europa soimul calator este protejat, astfel incat cuibul in care se clocesc oua este pazit de voluntari.

_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Caracatita

Stiati ca:
- Prin atingere caracatitele sunt capabile sa recunoasca anumite obiecte.
- Caracatita este o ruda foarte indepartata a melcilor comuni de gradina.
- In cazul in care ii este ranit vreun brat, ii creste altul la loc.
- Cuvantul caracatita vine din greaca si inseamna "cap cu picior"
- In trecut cerneala era facuta din pigmentul produs de caracatita.
- Pielea caracatitei isi schimba culoarea pentru a se adapta mediului.
- Terminatiile nervoase de pe ventuze ii transmit informatii despre mediu.
- Cat timp caracatita nu se misca ochii ii raman in pozitie verticala, iar cand inoata isi poate misca ochii pentru a vedea prada mai bine.
_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Melcul mic de gradina

Stiati ca:
- Deoarece cochilia melcului este foarte bogata in calciu apar in numar mare pe solurile alcaline.
- Difera mult intre ei de la culoare pana la desen astfel incat in zonele impadurite intalnim exemplare brune sau roz, in habitate deschise galbeni sau dungati.
- Un astfel de camuflaj ii ofera melcului protectie impotriva sturzului cantator.
- Iarna si in noptile fierbinti de vara intra intr-o stare imobila.
- Melcul mic de gradina este o delicatesa foarte cautata, cu toate acestea specia nu este amenintata.



_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Milipedele

Stiati ca:
- Au aparut pe pamant acum 400 milioane de ani.
- In ciuda numelui au rar 2-300 de membre.
- In trecut oamenii le foloseau pentru a-si otravi varfurile sagetilor.
- Acestea produc un venin care ajuns in ochiul omului provoaca orbire.
- Pentru a scapa de inamici acestea se incolacesc in spirala.
- Fiecare segment il acopera partial pe urmatorul iar dintre acestea iese cate o pereche de membre.



_{Scris la data:21.04.2009 de admin}

Rama

Stiati ca:
- Daca rama isi pierde un segment din corp ii creste altul la loc.
- In 1982 s-a gasit o rama de 1,5m, dar exista si rame care ating 3m.
- Rama secreta pe la nivelul clitelumului un produs mucos, ce duce la formarea unei membrane.
- Membrana mucoasa este indepartata de corp, iar la final ii rasfrange un capat la nivelul capului.
- Membrana mucoasa se inchide ermetic si poate tine in ea 20 oua formand un cocon.
- Din cele 20 de oua dintr-un cocon iese doar o singura rama.

_{Scris la data:21.04.2009 de admin}